Copilul s-a născut în Spania. Ce acte românești îi faci, în ce ordine — și de ce ordinea contează. Articol pregătit pentru Diaspora Madrid. Toate afirmațiile au fost verificate la sursa oficială pe 11 septembrie 2026, iar sursele au fost reconfirmate ca fiind accesibile pe 4 octombrie 2026 — vezi lista de la final.
Aproape orice familie românească din Spania ajunge, mai devreme sau mai târziu, la aceeași întrebare: copilul s-a născut aici, are certificat spaniol, e înregistrat la Registro Civil — și acum?
Răspunsul scurt e că îi trebuie acte românești. Răspunsul lung, cel care contează, e că ordinea nu e opțională. Iar cei mai mulți părinți o iau invers, pierd luni și ajung să creadă că statul român le pune piedici, când de fapt au sărit primul pas.
Primul pas, fără excepție: transcrierea certificatului de naștere
Dacă copilul s-a născut în Spania, certificatul spaniol dovedește că s-a născut un copil. Nu dovedește însă că există un cetățean român cu acel nume — pentru statul român, copilul pur și simplu nu figurează încă.
Transcrierea e procedura prin care nașterea înregistrată în Spania este înscrisă și în registrele de stare civilă românești. În urma ei apare un certificat de naștere românesc, iar copilul capătă CNP.
De aici încolo totul devine posibil: pașaport, mai târziu buletin, orice act care cere identitate românească. Fără transcriere, nimic din toate astea nu se poate elibera — și aici se blochează majoritatea.
Transcrierea este gratuită. Nu e o favoare și nu depinde de consulat: din 1 februarie 2017, Legea nr. 1/2017 a eliminat taxele consulare pentru întocmirea actelor de stare civilă.
Apostila: nu vă trebuie, și nu plătiți pentru ea
E una dintre cele mai scumpe neînțelegeri.
Certificatul spaniol de naștere nu are nevoie de apostilă pentru a fi folosit în relația cu autoritățile române. Regulamentul (UE) 2016/1191, aplicabil din februarie 2019, a eliminat cerința apostilei pentru documentele de stare civilă între statele membre — naștere, căsătorie, deces și câteva categorii conexe.
Dacă cineva vă cere apostilă pentru certificatul de naștere al copilului, sau se oferă să v-o obțină contra cost, întrebați în baza cărei reguli. Atenție totuși la distincție: actele judiciare, cele notariale spaniole sau diplomele rămân într-un alt regim și pot cere apostilă — regulamentul acoperă starea civilă, nu tot.
Pașaportul vine după, nu înainte
Odată ce copilul are certificat de naștere românesc și CNP, se poate depune cererea de pașaport.
Aici s-a schimbat ceva important, tot prin Legea nr. 1/2017: taxa consulară pentru pașaport a fost eliminată. Ce se mai plătește este contravaloarea blanchetei — costul de producție al documentului, care se virează producătorului, nu rămâne la consulat.
Aici trebuie spus ceva incomod, pentru că altfel veți da peste el singuri și veți crede că cineva v-a mințit: cifra diferă de la o pagină oficială la alta. Suma valabilă pentru un pașaport simplu electronic este 53 de euro. Veți găsi însă pagini oficiale, inclusiv comunicate mai vechi ale MAE, care afișează 59 de euro — valoarea dinaintea actualizării tarifelor, rămasă nesincronizată. La Madrid veți găsi și o a treia cifră, 60 de euro, cu explicația că pentru pașaportul CRDS documentul se expediază obligatoriu prin poștă, iar taxa de expediere se adaugă. Aici trebuie spus limpede: pagina consulatului care publica suma aceasta nu mai este accesibilă, deci nu o putem reconfirma la sursă. Tratați-o ca pe o indicație, nu ca pe o cifră garantată.
Iar pagina centrală de taxe consulare a MAE, către care trimit chiar site-urile consulatelor, este în acest moment inaccesibilă. De aceea confuzia persistă.
Regula practică: suma pe care o plătiți efectiv vă este afișată pe econsulat.ro, în momentul în care selectați serviciul și consulatul. Aceea e cifra care contează. Dacă undeva vedeți 59 de euro, tratați pagina ca neactualizată.
Tot pe econsulat.ro găsiți și lista exactă de documente pentru minori, care diferă de cea a adulților în funcție de vârstă și de situația familială. Nu vă bazați pe ce v-a spus o cunoștință — lista se schimbă, iar portalul o afișează pe cea valabilă azi.
Un detaliu mic care anulează drumuri întregi: certificatele de stare civilă plastifiate sunt nule. Nu e o toană a funcționarului, e articolul 10 alineatul (9) din Legea nr. 119/1996, iar nulitatea o constată chiar ofițerul de stare civilă de la ghișeu. Mulți părinți plastifiază certificatul de naștere al copilului ca să-l protejeze și descoperă abia acolo că l-au transformat într-o hârtie fără valoare.
Buletinul: doar în România, și doar de la 14 ani
E cealaltă confuzie mare, iar consulatele o scriu explicit: cartea de identitate se eliberează doar în România. Nu la consulat, oricât de mult ar avea cineva nevoie de ea aici.
Se eliberează începând cu vârsta de 14 ani. Minorii care au împlinit 14 ani pot depune cererea pentru prima carte de identitate și la consulat, dar numai în situații justificate cu documente. Și încă un detaliu care surprinde pe mulți: prima carte de identitate nu poate fi cerută prin procură. Cineva trebuie să fie acolo.
Până la 14 ani, documentul de călătorie al copilului este pașaportul.
Urgența de vară: titlul de călătorie
Scenariul se repetă în fiecare iulie. Familia are bilete spre România, iar cu o zi înainte cineva descoperă că pașaportul copilului e expirat sau pierdut.
Pentru situația asta există titlul de călătorie — un document de unică folosință, pentru întoarcerea în țară. Eliberarea lui este gratuită, tot prin Legea nr. 1/2017, care enumeră explicit titlurile de călătorie printre serviciile scutite de taxă.
Nu e o soluție pentru vacanțe la nesfârșit, dar salvează exact vacanța pe care ați plătit-o deja.
Cât costă, de fapt — și unde pierd oamenii bani
Merită pus cap la cap, pentru că imaginea generală e complet diferită de cea vândută de intermediari:
- transcrierea certificatului de naștere — gratuită
- titlul de călătorie — gratuit
- actele notariale la consulat — gratuite, cu o singură excepție: un tarif de 3 euro pentru publicitate notarială, atunci când actul urmează a fi folosit într-o procedură notarială din România
- pașaportul — fără taxă consulară, doar contravaloarea blanchetei.
Programarea în sine se face exclusiv pe econsulat.ro și este gratuită — consulatele o scriu cu majuscule pe propriile pagini. Nimeni nu o poate grăbi contra cost, iar cine susține altceva vinde ceva ce nu-i aparține.
Aici e spațiul în care lucrează firmele de „asistență”. Nu mint spunând că unele lucruri costă — chiar costă. Mint prin omisiune, lăsând impresia că procedura e scumpă și complicată, când de fapt cea mai mare parte e gratuită și diferența o face doar ordinea pașilor.
Ce pregătiți înainte
Toate serviciile consulare se fac numai pe bază de programare prealabilă, prin econsulat.ro. Înainte de a vă prezenta, verificați pe portal lista de documente pentru serviciul exact pe care îl solicitați — ea diferă de la caz la caz și e singura listă care contează.
Și rețineți ordinea, pentru că ea vă scutește de cele mai multe drumuri: întâi transcrierea, apoi pașaportul, iar buletinul abia la 14 ani și doar în România.
Surse
Verificate pe 11 septembrie 2026, accesibilitatea surselor reconfirmată pe 4 octombrie 2026:
- Ministerul Afacerilor Externe — precizări privind Legea nr. 1/2017: gratuitatea serviciilor consulare pentru acte de stare civilă, acte notariale și titluri de călătorie; eliminarea taxei consulare la pașapoarte, cu păstrarea contravalorii blanchetei; tariful de 3 euro pentru publicitate notarială: https://www.mae.ro/node/40237
- Consulatul General al României (rețeaua consulară din Spania) — cartea de identitate se eliberează doar în România, de la 14 ani; prima carte de identitate a minorului nu poate fi solicitată prin procură; programare exclusiv prin econsulat.ro: https://valencia.mae.ro/node/477
- Regulamentul (UE) 2016/1191, aplicabil din 16 februarie 2019 — scutirea de apostilă pentru documentele de stare civilă între statele membre.
- Consulatul României la Zaragoza — „PROGRAMĂRILE pentru serviciile consulare sunt GRATUITE”; procedura pentru pașaportul de minor cu domiciliul în străinătate; nulitatea certificatelor de stare civilă plastifiate, conform art. 10 alin. (9) din Legea nr. 119/1996: https://zaragoza.mae.ro/node/487
Notă de transparență: taxa pașaportului nu a putut fi confirmată pe o pagină a rețelei consulare din Spania — niciuna nu o publică, iar pagina centrală de taxe a MAE (www.mae.ro/node/1466), către care trimit chiar consulatele, returnează „Access denied” la data redactării. Cifrele indicate în articol reflectă tariful în vigoare și excepția Madrid CRDS; suma exactă rămâne cea afișată de econsulat.ro la selectarea serviciului.
Ghid extins, pe fiecare tip de act și pe fiecare consulat din Spania: https://www.actero.ro/acte-romanesti-spania
Dorim să vă oferim acces exclusiv și imediat la cele mai bune informații.
Abonează-te la blog prin email.
Urmărește DiasporaMadrid.com pe Telegram şi Google News!
Vei primi notificări prin email sau direct pe telefon când vor fi publicate articole noi.
Copilul s-a născut în Spania. Ce acte românești îi faci, în ce ordine — și de ce ordinea contează
